Suprafața dentară nu este uniformă, ea este ușor denivelată, iar acolo unde perii nu ajung, în șănțulețe și mai ales în apropierea sau chiar și pe gingie, avem retenționată placă bacteriană.

Așa cum se observă cel mai adesea în cabinet, la limita dintre dinte și gingie este punctul slab al igienizării. Atâta timp cât nu este mineralizată și nu este transformată în tartru – pentru că asta urmează să se întâmple dacă nu se produce igienizarea – această placă bacteriană poate fi îndepărtată prin periaj.

La copii, tehnica de periaj pe care o folosim trebuie să fie foarte simplă, pentru ca ei să o poată învăța încă de la o vârstă foarte mică.

La ce vârstă trebuie copilul să învețe să se spele pe dinți?

Copiii învață în primul rând urmând exemplul părinților. De la doar câteva luni, copilul când ne vede regulat în baie că ne igienizăm, va înțelege că acesta este un obicei pe care trebuie să îl aibă și el. Prima dată se recomandă copiilor atunci când sunt în băiță, atunci când au jucăriile răsfirate prin cadă să aibă și o periuță de dinți, de preferat cu o jucărie atașată în capăt, cu care el să se distreze. Învățați-l să se joace cu periuța în guriță, să se spele cum vrea el, cu o pastă de dinți adecvată vârstei lui.

Ce pastă de dinți se recomandă copiilor?

La pastele de dinți există diferențe de concentrație a fluorului. Copiii, cât sunt mici, nu pot controla înghițitul pastei de dinți, de aceea, la vârstele micuțe vom folosi paste de dinți cu efect de igienizare dar să nu conțină mult fluor, care prin ingerare ar putea duce la fluoroze dentare sau intoxicații cu fluor. Acesta este motivul pentru care este nevoie să nu dăm copiilor spre folosință paste de dinți cu fluor, ci abia la vârsta la care știm sigur că ei nu înghit pasta de dinți. Prin urmare, în funcție de vârstă, folosim un anumit tip de pastă de dinți. Întotdeauna când cumpărăm o pastă de dinți scrie pe ambalajul respectiv cărei categorii de vârstă se adresează. De obicei au gust de fructe care plac foarte mult copiilor, cu gust căpșuni sau portocale, dar cele cu gust de mentă nu se află printre preferințe. Cantitatea trebuie să fie de mărimea unui bob de mazăre, nu mai mare, așezată pe o periuță de mărime mică – și aceasta trebuie aleasă în funcție de vârsta copilului și de dinții pe care îi are În cavitatea orală.

Cum se execută corect periajul dinților la copii?

Periajul la copii mici se realizează prin mișcări ușoare circulare, de la ”roșu la alb”, adică dinspre gingie spre dinte. Nu trebuie să ne complicăm prea mult cu explicarea tehnicii de periaj, trebuie doar să îl învățăm că periuța de dinți trebuie să treacă pe toate suprafețele dinților – pe partea din exterior, apoi la interior, tot cu mișcări circulare, iar la final să igienizeze suprafața pe care mestecă.

În zona frontală a dinților, periuța poate fi ținută chiar și vertical, iar mișcarea trebuie să fie de sus în jos (pentru dinții de sus). La partea mandibulară, începem să curățăm din partea de jos spre exterior, începând de la gingie, cu mișcări circulare și ușor în plan orizontal. Total contraindicată este mișcarea orizontală, care ar fi foarte agresivă pentru gingiile celor mici. Pe partea interioară a dinților din față, folosim aceleași mișcări verticale, de jos în sus, continuăm spre măsele cu igienizarea suprafețelor și încheiem prin spălarea ușoară limbuței. De asemenea, avem grijă să ștergem foarte ușor cu periuța și țesutul moale din jurul dinților, iar cu asta un copil de 3-4 ani a terminat igienizarea personală, după care se duce la părinte care urmează să verifice și să completeze acolo unde este cazul. Până la 7 ani, este nevoie de un părinte care să își asume această responsabilitate prin care să îl verifice pe copil și să îl ajute la procesul de igienizare.